Doar 11% (adică 1 din 10) dintre elevii din România din clasele I-VIII au obținut scorul „funcțional” la competențele de literație, adică au capacitatea de a localiza, înțelege și sintetiza informația dintr-un text scris, se arată în a doua ediție a Raportului privind nivelul de literație al elevilor din România”, lansat de BRIO cu sprijinul AVE.

Principalele concluzii reliefate de acest Raport sunt:

• 42% dintre elevii din clasele I-VIII, testați pentru literație, au obținut scorul „nefuncțional”, adică nu ar putea să înțeleagă corect afișul unui eveniment sau semnele de circulație
• 47% dintre elevii claselor I-VIII se încadrează la nivelul „minim funcțional” al literației, spre exemplu nu ar putea înțelege prevederile unui contract de muncă
• La finalizarea ciclului primar și gimnazial, nivelul de nefuncționalitate al elevilor scade cu doar 3.95%
• Cel mai mare grad de nefuncționalitate îl întâlnim în cadrul elevilor din regiunea Vest (Arad, Caraș Severin, Hunedoara, Timiș) – 44,73%
• Cel mai mic grad de nefuncționalitate îl întâlnim în regiunea Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) – 39,28%
• 39,98% dintre fete se situează în zona de nefuncționalitate, în timp ce baieții înregistrează un procent ușor mai mare, de 43,65%. – În zona de funcționalitate minimă, fetele obțin un procent de 46,77%, aproape de rezultatele obținute de băieți – 47,08%. Cea mai mare diferență o regăsim în categoria de funcționalitate înaltă, unde fetele conduc la o diferență de aproape 4 puncte: 13, 25% vs 9,27%.

„Ceea ce vedem în acest studiu poate fi citit în termeni de procente, date seci sau poate fi citit gândindu-ne mereu la copiii din aceste statistici. Aș vrea să vedem în aceste procente copii care au nevoie de ajutorul nostru, al tuturor, pentru a putea funcționa în societate peste 8, 10, 12 sau 20 de ani. Nu datele, nu procentele trebuie să scadă sau, după caz, să crească, ci capacitatea acestor copii, a primilor 42% și apoi a următorilor 47% să înțeleagă ce citesc, să poată relaționa cu textul scris. Analfabetismul funcțional nu dispare la ieșirea copilului din sistemul de educație formală, e o umbră care merge cu el toată viața și care-i acoperă mare parte din viață, împiedicându-l să progreseze în vreun fel ca individ”, a spus Gabi Bartic, CEO BRIO.

„Unul dintre obiectivele proiectului România Educată, proiect transpus în Legile educației, este reducerea analfabetismului funcțional. În acest sens, în proiectul Legii învățământului preuniversitar sunt prevăzute demersuri concrete, cel mai important fiind Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor. Acesta include Platforma de alfabetizare funcțională, ce va conține teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcțională care vor fi aplicate anual, pentru fundamentarea măsurilor de intervenție necesare pentru ca fiecare elev să își atingă potențialul. Ținta acestor măsuri este reducerea, până în 2030, cu 50%, a ratei de analfabetism funcțional”, a spus Ligia Deca, Ministrul Educației.

Consecințe ale analfabetismului funcțional:

Consecințe individuale: o viață de sărăcie și frustrare, fără potențial

○ educație

○ venit

○ sănătate fizică, inclusiv speranță de viață

○ sănătate mintală

Consecințe societale: un ciclu pervers (spirală negativă)

○ impact economic

○ impact social

○ impact multigenerațional

Raportul a fost realizat în baza a aproximativ 15.000 de teste valide efectuate de elevi din clasele I-VIII, în perioada aprilie 2022 – martie 2023, din toate regiunile țării.