Daniel Osmanovici: „Copiii au un mod al lor prin care dau savoare vietii asa cum adultii nu o vor face niciodata”

Din exterior, viata de tata pare frumoasa, obositoare, draga, sincera si pare ca trece repede vazand cu ochii. Cine stie concret ce poate simti tatal fiecarei familii si pana unde merge rolul de parinte? Indiferent ca esti proaspat sau viitor parinte ori chiar un „veteran” de familie, probabil ca ti-a fost dat sa-ti arunci un ochi pe diferite bloguri interesante de parenting, sa vezi ce si cum, cand si de ce. Un astfel de povestitor este si Daniel Osmanovici, fostul prezentator al Observatorului de Weekend de la Antena 1, tatal care si-a gasit echilibrul in familie, care va fi mereu pasionat de sport si care a ales sa-si ofere ziua de nastere, in scop caritabil, copiilor cu diferite probleme locomotorii. Pana la urma, cum pot copiii sa dea „savoare vietii” si ce putem invata de la ei? 🙂

Cine este Daniel Osmanovici in momentul de fata?

Am doi copii, am alergat deja la un maraton anul acesta si mai urmeaza doua. Am intretinut si participat la organizarea a doua concursuri de MTB (n.r. ciclism de munte). Ma ocup de blog si incerc sa fiu un sot cat mai bun. Cam asa arata Daniel Osmanovici in prag de 41 de ani.

Daniel Osmanovici, alaturi de cei doi copii ai sai/Fotografie arhiva personala

Cum arata o dimineata obisnuita in familia ta?

De luni pana vineri ceasul suna la 7, apoi pana la 7:30 este spalatul, turul pe la baie, sendviciuri, ghiozdan si schimburi pentru gradinita. Daca ma misc eficient, am timp sa ies si la alergat inainte de a merge spre birou. Pentru ca sunt doi copii, eu merg cu Radu, pe jos sau cu trotineta, spre gradinita, in timp ce Tea spre scoala, tot pe jos, alaturi de mama ei.

Cum arata o seara obisnuita in familia ta dupa ce ati avut o zi lunga presarata cu diferite activitati?

In functie de vreme si chef se iese in parc, se citeste, se urmareste un film de desene animate, se povesteste ziua, se verifica lectii sau e rost de joaca.

Cum va impartiti responsabilitatile in familie?

Seara se discuta despre ziua ce urmeaza si asta inseamna ca atunci organizam momentele si cautam sa ne acoperim cat de bine se poate unul pe altul. Cautam sa vedem cum pot interveni si bunicii si… pana acum ne-a iesit bine.

Ai un blog de parenting, danielosmanovici.ro, in care iti asterni gandurile, experientele, starile de spirit, momentele petrecute cu cei mici. Cand te-ai gandit sa devii, printre altele, si „blogger”?

Povestile despre ce descopeream alaturi de sotie, la primul copil Tea, si solutiile noastre erau impartasite catre colegi si prieteni. Determinarea de a cauta sa facem cat mai mult doar noi doi ne-a oferit o paleta mare de experiente, asa ca tot mai mult am fost impins sa scriu despre asta. Simona este persoana care m-a impins, inainte, mai tare ca oricine altcineva.

Citeste si Povestea lui Oscar, un copil operat in burtica mamei de meningocel

Ce inseamna pentru tine un stil de viata sanatos?

Nu stiu daca raspunsul este despre sanatos, pentru ca sunt multe raspunsuri care pot fi valabile. Imi place sa nu fac excese de niciun fel. Imi place sa fac sport cat de mult si variat. Imi place sa dorm si imi place sa gasesc locuri cu aer cat mai curat.
Tigara a disparut din peisaj de vreo 7 ani, painea e pe cale sa dispara si ea. Dulcele este de preferat sa fie facut in casa si cu ingrediente cat mai naturale.

Povesteste-ne, in cateva cuvinte, cum arata copilaria ta?

Copilaria mea nu are nicio legatura cu ce este azi copilarie. Apropo, mai este asa ceva? Copilarie a insemnat pentru mine tara, garla, porumb, jocuri de dimineata pana seara, pantaloni crosetati inghetati bocna, cheia de gat, prune din curtea vecinului, animale de curte, cocotat in copaci, picioare goale, mamaliga cu zahar.

Daniel Osmanovici cu baietelul sau, Radu/Fotografie arhiva personala

Ai un baietel pe nume Radu care va implini in curand patru anisori si o fetita, mai mare, pe nume Tea. Se spune ca in cazul primului copil parintii sunt mai atenti cu cel mic, iar cu timpul acea „grija” excesiva dispare, parintii devenind mai relaxati dupa nasterea celorlalti copii. Este valabil si in cazul vostru?

Este valabil si in cazul nostru, DAR nu am dus grija in zona excesiva in cazul Teei, asa ca pentru multi am aratat ca fiind prea relaxati. Cred ca atunci cand ajungi sa comunici mult cu ai tai copii se creeaza o legatura si o incredere care iti permite sa faci mai multe.

Te-ai gandit ca cei mici sa faca ori sa nu faca ceva din ceea ce te reprezinta? De la alergat la maratoane, cursele cu bicicleta si pana la anumite valori in care crezi?

Pe ambii copii i-am expus la ceea ce fac si alegerea au avut-o ei. I-am intrebat daca vor bicicleta si au vrut. I-am intreabat daca vor alergare si au vrut. Faptul ca vorbesc (vorbim) cu ei le ofera posiblitatea de a alege si faptul ca vad intre ce trebuie sa aleaga ii ajuta sa aleaga. Mi-ar placea ca la 80 de ani sa particip la o cursa de triatlon alaturi de copiii mei.

Se spune ca nu doar parintii sunt modele pentru copii, ci exista si reversul medaliei. Ce ai invatat atat de la Tea, cat si de la micutul Radu?

Tea este extrem de sufletista si darnica si neinteresata de chestiuni materiale. Cu ajutorul ei am reusit sa ajustez si eu aceste capitole unde credeam eu ca stau foarte bine. Copiilor mei le vine foarte usor sa isi exprime iubirea, iar perioada in care am crescut eu nu era despre asa ceva, asa ca acest lucru reprezinta o lectie constanta de la ei catre mine. Radu este cald, timid si nu foarte deschis si eu invat de la el sa fiu asa. Toate chestiunile pe care mi le arata copiii mei eu le am in structura mea. Unele adanc ingropate, altele ne-exersate, unele lipsesc, dar faptul ca sunt mereu in preajma mea, ma obliga, intr-un mod placut sa le inglobez, sa le scot la suprafata sau sa le adopt.

Cum este sa fii tata de fata? Dar tata de baiat?

Acum este bine ca sunt tata de fata. Cand va fi mai mare nu stiu cum va fi, dar sigur nu va fi usor. Este minunat sa ai fata pentru ca modul in care relationez cu ea este unic fata de toti ceilalti din jurul meu. Pe Tea o vad venind la mine sa imi zica ca ar vrea sa se antreneze cu mine pentru o distanta lunga si ca are in minte o cariera de scriitoare sau de surfing. Cum simt ca ma iubeste ea este de nedescris si de necomparat. Radu este cel care ar trebui sa ma cheme cu el la o bere pentru ca eu voi ramane indeajuns de cool pentru grupul lui de prieteni. Radu ar trebui sa ma ia cand va pleca aiurea pentru ca nu voi putea fi parte din gasca. Sa fii parinte este urias. Eu, ca Balanta, caut echilibrul, iar faptul ca am si baiat si fata este echilibru.

Citeste si Eli Roman: ,,Veti fi rasplatiti pentru meseria de parinte!”

Crezi in ceea ce se numeste „echilibru” in familie, crezi intr-o libertate „sanatoasa” oferita copiilor tai si pare ca mergi de fiecare data in directia pe care o simti. Citesti sau ai citit asa numitele carti de parenting? Ce parere ai despre asta?

NU am citit nimic, dar am ascultat foarte mult. Comunicarea este, dupa mine, baza increderii, iar asta am cultivat cu ai mei copii. Modul la care vad ca ma asculta cand vorbesc si argumentele pe care le aduc ei ma fac sa cred ca libertatea sanatoasa este perfecta pentru familia mea. Vad rezultatele acestei gandiri si modul in care se dezvolta copiii si incerc sa vorbesc despre asta altora pentru ca simt ca este benefic pentru parinti si copii, deopotriva. Cartile de parenting nu cred ca sunt pentru mine, dar cred ca isi au rolul lor si pot fi de un real ajutor asa ca merita incercate, citite, recomandate.

Alaturi de Tea, pe plaja/Fotografie arhiva personala

Copiii, in general, sunt sinceri si spun diferite lucruri haioase, indiferent de imprejurare. Cum te-au surprins atat Tea, cat si Radu?

Daca incep sa dezvolt acest subiect vei citi si peste 3-4 ore tot despre asta. Iti spun doar atat… copiii au un mod al lor prin care dau savoare vietii asa cum adultii nu o vor face niciodata. Interesul lui Radu de a intra in toate bisericile si lacasurile de cult a nascut o sumedenie de povesti. Curiozitatea Teei pentru tehnica sau stiinta (da am zis bine) este socanta, la fel si cartea pe care a scris-o si ilustrat-o deja la nici 7 ani si jumatate (acum este la cartea numarul doi si sunt 6 in total, in plan).

Ai la activ recorduri mondiale: de la cele 37 de ore petrecute in direct la „Maratonul pentru Kassandra” pana la o singura poveste pentru copii, citita de 35 de ori lui Radu. Ce proiecte mai urmeaza in viitorul tau apropiat?

Anul acesta pare ca este despre altii, altfel spus voi incerca sa ajut cat mai mult prietenii sa isi realizeze visurile sau sa isi atinga obiectivele. Nu vreau sa dezvalui prea mult, dar Andrei Gligor si George Balta sunt destinatarii acestei intentii, dar nu sunt singurii. Nu este vorba despre recorduri si nici nu am intentionat sa fie, ma bucur ca au fost, dar simt ca asa trebuie sa arate urmatoarea perioada din viata mea.

Mi-a placut mult articolul de pe blogul tau „De ce plange bebe?”. Da, plange cand ii este foame, cand trebuie sa fie schimbat, cand „nu-i convine aceasta lume”. Fii sincer, ai cautat, macar o data, pe internet sfaturi despre cresterea celor mici?

Sfaturi nu am cautat niciodata, am fost curios sa vad care au fost experientele altora. Am cautat mereu dupa ce eu trecusem cu sotia de moment. Nu sunt sigur daca a fost cel mai inteligent lucru, pentru ca e posibil sa fi gasit solutii simple, mult mai bune decat ce am aplicat noi, dar asa am procedat. Ce va urma si daca voi cauta pe viitor …ramane de vazut.

In articolul de pe blog „De cand esti parinte, de cate ori ti-a venit…” ai insirat nevoile tale in ceea ce priveste spatiul tau personal. Acum ca totul iti este limpede, avand in fata ta lista aceea lunga de dorinte, cum iti poti gasi un moment de relaxare si pentru tine? Ce sfaturi le-ai oferi celorlalti parinti care se confrunta cu aceeasi situatie?

Pentru mine sportul este refugiul perfect. Faptul ca am gasit intelegere din partea sotiei si copiii se intereseaza de acest aspect dupa, ma face sa ma simt foarte bine si, cumva, ca am nimerit si solutia perfecta. E adevarat ca sportul nu poate acoperi totul, dar exista si escapadele cu sotia cand se ating limitele.

O ultima intrebare: imagineaza-ti propria ta evolutie in meseria de parinte. Ce vezi?

Daca as avea posibilitatea cred ca as vrea sa infiez, alaturi de sotie, un copil, dar nu cred ca va fi posibil asa ceva. Sper sa raman echilibrat si sa reactionez echilibrat pe masura ce Tea se apropie de adolescenta si Radu descopera ca este baiat :).

Citeste si Sanda Nicola: ,,Ceva din experienta mea de viata poate fi util si altora”

Autor: Andreea Borcila