Aproape un sfert dintre copiii romani declara ca au fost victime ale agresivitatii online, fenomen care s-a dublat in ultimii zece ani, potrivit unui raport privind utilizarea internetului de catre minori. 24% dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet, baietii in mai mare masura decat fetele si cei de 15-17 ani mai mult decat cei mici.
Vezi si Timpul petrecut in exces pe Internet, impact negativ asupra sanatatii emotionale a copiilor
Monica Barbovschi, cercetator sociolog in echipa care a realizat Raportul EU Kids Online 2018 „Acces, utilizari, riscuri si oportunitati ale internetului pentru copiii din Romania”, prezentat, la Cluj-Napoca, a declarat ca dintre copiii care au raportat ca au fost victime ale bullyingului, unul din patru a fost agresat online cel putin o data pe luna.
„Am vorbit despre fenomenul de cyberbullying – agresivitatea online, cu care copiii romani se confrunta, si am constatat un trend ascendent, de la 12% in 2013 la 23% in 2018, astfel ca expunerea la cyberbullying s-a dublat. De asemenea, am constatat scaderea acestei agresivitati in mediul offline, in scoli, in paralel cu o crestere a cyberbullying-ului. Dintre cei care au raportat ca au fost victime ale bullying-ului, unul din patru este victima a cyberbullying-ului cel putin o data pe luna, cea mai comuna forma fiind trimiterea de mesaje rautacioase sau jignitoare. Este un cerc vicios, in care observam ca o persoana care este agresata poate deveni foarte usor abuzator si sa perpetueze acest ciclu al violentei. Fetele se declara in mai mare masura decat baietii destul de sau foarte deranjate (53% fata de 24%) de astfel de situatii”, a spus Barbovschi.
Raportul mai releva si faptul ca 24% dintre copii au primit mesaje cu caracter sexual pe internet, baietii in mai mare masura decat fetele si cei de 15-17 ani mai mult decat cei mici.
„La nivelul tuturor celor care au primit astfel de mesaje, 43% au fost destul de sau foarte deranjati de aceasta situatie, in timp ce 20% declara ca au fost fericiti. 15% din copii declara ca li s-au solicitat informatii cu caracter sexual, iar 7% ca au trimis sau au postat informatii despre ei cu caracter sexual. 36% dintre copii au vazut online sau offline imagini cu caracter sexual in ultimele 12 luni”, se arata in document.
De asemenea, jumatate dintre copii au vazut in ultimul an imagini cu violenta extrema, iar in jur de 30% au intalnit in ultimul an discutii despre experienta altor utilizatori privind consumul de droguri, dar si discutii despre anorexie si despre suicid.
„Trei din zece copii raporteaza o experienta neplacuta online in ultimele 12 luni. Exista o crestere constanta a experientelor negative pe internet ale copiilor, de la 21% in 2010, la 27% in 2013 si la 33% in 2018. (…) Totodata, o treime dintre copii au fost expusi la o forma sau alta de discurs incitator la ura – cyberhate. Expunerea creste cu inaintarea in varsta a copiilor, de la aproape unul din patru copii de 9-10 ani, la unul din doi de 15-17 ani. 23% dintre cei care au declarat ca au fost expusi la cyberhate au spus ca au cautat in mod intentionat site-uri sau continuturi care promovau mesaje sau comentarii instigatoare la ura sau degradante impotriva unor oameni sau a unor grupuri de oameni, cei mai multi (30%) fiind in grupul de 9-10 ani”, se mai subliniaza in raport.
Citeste si Accesul la internet si bullyingul, noile pericole pentru copii
Psihologul Oana Cobeanu a declarat la prezentarea raportului ca in ceea ce priveste efectele cyberbullying-ului, acesta poate avea consecinte pe termen lung, mai grave decat agresivitatea offline, in scoli.
„Inseamna o rata mai mare de tulburari anxioase, de depresie, abandon scolar si un risc suicidar mai crescut. De asemenea, aceasta agresivitate online nu se termina niciodata, nefiind similara bullyingului din scoala, cand la finalul orelor copii merg acasa unde sunt protejati, ci se manifesta 24 de ore din 24. Accesul la internet este permanent, iar un copil poate primi chiar si noaptea mesaje de hartuire sau amenintari”, a explicat Cobeanu.
Aceasta a precizat ca o cauza a bullying-ului este determinata de parinti care sunt indiferenti, nu se implica si nu controleaza ceea ce intampla.
„Pe de alta parte, un control excesiv al activitatii copiilor pe internet nu este iarasi o ideea buna, deoarece copiii au nevoie sa navigheze in contextul in care incepe sa li se dezvolte identitatea sociala, se dezvolta ca tineri, iar aceste lucruri au loc online. De multe ori, un copil nu va spune ca este agresat online unui parinte pentru ca ii va fi teama sa-i fie luat telefonul mobil sau sa ii fie restrictionat accesul la internet. Solutia este pastrarea unui canal de comunicare cu copilul, astfel incat acesta sa fie incurajat sa povesteasca acasa ce au vazut in online”, a mentionat Oana Cobeanu.
In ceea ce priveste protejarea copiilor de agresiuni sexuale prin intermediul internetului, psihologul clujean a spus ca parintele poate, acasa, sa exercite un control parental, astfel incat copilul sa aiba acces doar la anumite site-uri sau sa instaleze aplicatii de monitorizare a navigarii pe internet.
Datele raportului indica si faptul ca 84% dintre copii se conecteaza la internet in principal prin intermediul telefonului mobil, urmat de calculator (39%) si 19% pornind de la o tableta, astfel ca, fata de acum cinci ani, s-a constatat o crestere de peste 4 ori a accesului la internet de pe dispozitive mobile.
Raportul national EU Kids Online 2018 a fost realizat de „Platforma DigiLiv-REI -Vieti digitale. Cercetare, Educare, Interventie” pe un esantion de 935 baieti si fete de 9-17 ani, datele fiind fost culese pro-bono in perioada martie-aprilie 2018 de catre Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES). Proiectul a fost sprijinit de Institutul de Sociologie al Academiei Romane.
Vezi si Bullying-ul, o problema serioasa in scoala romaneasca
Sursa: Mediafax
