Atunci cand hranirea bebelusului tau nu este asa cum ti-ai imaginat

„Am crezut ca in momentul in care devii mama, treaba aceasta cu alaptarea bebelusului va veni, cumva, la pachet. Am crezut ca sunt una dintre acele mame pentru care alaptatul va fi ceva firesc. Asa am crezut…” astfel isi incepe povestea o mamica, despre experienta ei in ceea ce priveste alaptarea celui de-al doilea copil. Uneori, hranirea bebelusului tau nu este asa cum ti-ai imaginat. Gasesti aici intreaga poveste.

Citeste si: Sa alaptezi, uneori, poate fi foarte dificil. Si dureros.

O mamica le povesteste cu sinceritate altor mame ce provocare a intampinat atunci cand a aparut cel de-al doilea sau copil si de ce alaptatul nu a fost deloc un proces usor, chiar daca a reusit sa-si alapteze intaiul nascut, chiar daca prima data a trecut si prin mastita, a suportat si durerile de la nivelul mameloanelor si chiar daca a trebuit sa reziste unui bebelus care manca agresiv.

In cel de-al doilea caz, bebelusul (fetita) s-a nascut cu 5 saptamani mai devreme si in ciuda tuturor incercarilor disperate de a o alapta, mama tot nu reusea.

“Aveam lapte din plin si am incercat de fiecare data. Doamne, cat am mai incercat! M-am intalnit cu diversi consultanti in alaptare, si nutream speranta de fiecare data ca voi reusi sa-mi fac fetita sa manance la san. Ne-am externat si am plecat acasa datorita <abilitatii> bebelusului de a manca din biberon, dar si gratie laptelui pe care-l <mulgeam> cu ajutorul pompei de san. Odata ajunsi acasa, am intrat intr-o lume tridimensionala, in care incercam sa-mi alaptez fetita (si nu reuseam), imi scoteam laptele cu pompa de san si o hraneam cu biberonul. Crunt! A fost atat de greu incat nici nu pot sa descriu interaga experienta fara sa-mi dea lacrimile, dar mi-am dorit mult ca alaptarea sa functioneze, incat ajunsesem sa incerc in fiecare ora sa o pun la san.

Citeste si: Angorjarea sanilor in alaptare, pe intelesul tuturor

Era ca si cum toata treaba aceasta cu alaptatul era singura mea preocupare. Acum daca ma uit in urma, inteleg ca era deja o obsesie. Poate era din cauza hormonilor, poate era ideea luata din departamentul de neonatologie ca laptele amtern este magic, mai ales pentru bebelusii prematuri, sau poate era si presiunea pe care probabil o simt multe mame: esti mama, TREBUIE sa ai grija de copilul tau, TREBUIE sa-l alaptezi” scrie o mamica pe mom.com.

Intr-un final, mamica respectiva a inteles ca tot acest chin o imbolnaveste si ca trebuie sa priveasca partea buna: bebelusul este acasa, sanatos si in plus, are posibilitatea sa-i ofere lapte matern, chiar daca nu reuseste sa-l alapteze, oricum ceea ce face este absolut minunat.

“Hranirea bebelusului meu nu a fost asa cum mi-am imaginat si asa cum am facut-o in cazul primului meu copil, dar simplul fapt ca suntem impreuna si ca pot sa-i ofer lapte, chiar si asa, cu ajutorul pompei de san, ma face sa ma simt foarte mandra”, a mai scris mamica.

S-ar putea sa te intereseze si: De ce bebelusul refuza laptele matern?