Despre atasamentul securizant: pentru a inflori copilul are nevoie de iubire!

Exista, oare, aceasta posibilitate de a-ti iubi copilul “prea mult”? Una dintre cele mai comune intrebari pe care mi le adreseaza parintii sunt despre atasamentul securizant: oare nu cumva un copil poate avea un “atasament” prea puternic cu parintii, iar acest lucru sa-l impiedice sa se dezvolte? Raspunsul este nu, atata timp cat nu confundam atasamentul cu dependenta.

Pentru ca o floare sa creasca, are nevoie de un sol fertil, o baza, un loc sigur, un mediu prielnic, corect? Asa si un copil, pentru a inflori, are nevoie de iubire.

Atunci cand un copil este iubit si simte acest lucru, cand i se raspunde la timp, atunci cand are nevoie de validare, acceptare, intelegere, siguranta, afectiune si tot asa, atunci el se poate simti linistit, increzator si liber sa se focuseze si pe alte lucruri din jurul lui, iar astfel se poate dezvolta armonios si poate invata…sa fie independent, sa ia decizii, sa faca alegeri, sa iti seteze mici obiective, sa-si cunoasca limitele, sa fie increzator in propriile forte. Si atunci intrebarea unui parinte ar trebui sa fie astfel:”cum il pot ajuta?

Iar raspunsul este singur: iubindu-l si oferindu-i acest atasament securizant.

Un copil mai mic de 3 ani este “agatat” (si este firesc sa fie astfel!) de parintii sai, scrie mother.ly. El poate sa planga, sa-i caute si sa fie nelinistit daca nu isi are parintii prin preajma sau daca vede ca atentia acestora este divizata. Copilul mic este “flamand” dupa atentie, afectiune, dupa siguranta pe care i-o poate da parintele.

Abia in jurul varstei de 5-7 ani vei observa ca un copil se simte mult mai independent, poate lua mici decizii sau isi poate asuma mici responsabilitati din proprie initiativa (isi strange jucariile, le spala, se imbraca singur, curata dupa el, daca a murdarit ceva pe jos etc). Si stii cum ajunge un copil sa fie independent si increzator in propriile forte? Atunci cand este convins de faptul ca este iubit, ca cineva este de partea lui, orice-ar fi, ca are construit un atasament solid cu parintele, atunci isi  poate indrepta atentia spre alte lucruri, se poate dezvolta, fara a mai cauta cu ardoare acea “asigurare”. Si astfel se poate simti liber sa se joace, sa descopere, sa-ti imagineze, sa creeze, sa creasca!

Si atunci cand un copil are rezervorul plin de iubire, sa vezi cat de frumos poate sa creasca!