Știu că ești obosit și că tot ce îți dorești acum este să ai parte de o noaptea întreagă de somn profund. Oare e posibil să-ți înveți bebelușul într-o singură zi să doarmă toată noaptea? Provocatoare întrebare, intrigant titlul. Și știu foarte bine că atunci când propriul nostru somn este compromis, abia de mai putem să ne gândim și la altceva în afară de oboseala pe care o resimțim. Înțeleg. Am patru copii și am fost și eu în locul în care ești tu, o dată sau de două ori în viața mea. Ei bine, de fapt, de mai multe sute de ori.

Dacă titlul de mai sus ar fi fost „Învață-ți bebelușul să vorbească într-o singură zi!” sau „Cum să-i crească – bebelușului tău care s-a născut cu câteva fire de puf pe cap – un păr bogat într-o singură zi!”, cu siguranță ai fi ridicat o sprânceană sau ai fi râs, și te-ai aștepta ca articolul să fie un pamflet, nu-i așa? Adevărul despre bebeluși și somn este următorul: Nu depinde în întregime de tine. Este vorba și despre genetică, despre felul copilului de a fi, despre ritmul lui.

Știu că, dese ori, părinții așteaptă soluții magice, cât mai rapide, prin care, de exemplu, despre cum să scape copilul imediat de scutece, cum să fie înțărcat în doi timpi și trei mișcări, și tot așa. Dar nu există așa ceva, pentru că fiecare copil este unic. Nu există un răspuns miraculos și general valabil despre cum să-ți înveți bebelușul să doarmă toată noaptea!

Așteptările nerealiste sunt perpetuarea mitului în care copiii ar trebui să doarmă singuri toată noaptea începând de la câteva luni. Sigur, unii/câțiva bebeluși dorm toată noaptea de la început (unul dintre copiii mei a dormit mai bine decât ceilalți, mai repede. Repet, doar unul din patru!), dar majoritatea bebelușilor nu o fac.

Tiparele de somn și capacitatea de a dormi toată noaptea au un fundament biologic puternic. Putem influența aceste tipare, într-o anumită măsură, prin acțiunile noastre sau printr-o rutină consecventă, dar la fel ca și culoarea ochilor copilului tău, înălțimea și cantitatea de păr de pe capul lui, multe dintre tiparele de somn ale copilului nu ai cum să le controlezi.

Sistemul nervos al bebelușului este încă imatur. Și sistemul digestiv încă nu este suficient de dezvoltat. Bebelușii au stomăcele foarte mici. Ei cresc rapid, dieta lor lichidă se digeră rapid. Cu toate că ar fi frumos să pui micuțul la culcare la o oră prestabilită și să nu auzi niciun sunet din partea lui până dimineața, chiar și cei mai naivi dintre noi știu că acesta nu este un obiectiv realist în cazul unui bebeluș. În primii doi ani, bebelușul tău va avea creșteri rapide care afectează nu numai alimentația lui din timpul zilei, ci și nevoile lui de a avea hrană pe timp de noapte.

Acest lucru înseamnă că este perfect natural și absolut normal ca bebelușul tău să se trezească noaptea și să aibă nevoie de hrană sau de ajutorul tău pentru a adormi din nou.

Răbdare, răbdare și din nou, răbdare

Abilitatea de a dormi toată noaptea, fără a avea nevoie de ajutorul unui părinte, este ca și cum ai învăța să mergi sau să vorbești sau să bei singur dintr-un pahar – toți copiii vor ajunge în acele momente, dar o vor face într-un ritm diferit. Doar fiecare copil este unic, nu-i așa?

Sugestia mea este să schimbați  percepția, unghiul de abordare, să învățați să vă relaxați în privința trezirilor din timpul nopții. A fi stresat sau frustrat din cauza trezirilor dese nu va schimba situația cu nimic. Acceptă ajutorul celorlalți cu alte treburi prin casă, organizează-te astfel încât să ai parte și tu de câte un mic pui de somn în timpul zilei. Mai lasă așteptările nerealiste deoparte. Nu, nu trebuie să le faci tu pe toate, focusează-te pe copil, pe relația cu micuțul tău. Și vei observa cum ”situația” pe care o consideri azi disperată se va îmbunătăți, câte un pic, zi de zi, iar înainte să-ți dai seama, bebelușul tău nu va mai fi chiar atât de mic – va învăța să meargă, să vorbească, se va juca și va interacționa cu lumea și… va dormi liniștit și toată noaptea.

Traducere și adaptare: Elizabeth Pantley, autoarea cărții ”The no cry sleep solution”