Consumul de substante psihotrope devine, de o perioada buna de timp, un comportament “la moda” si in randul persoanelor inteligente, capabile, muncitoare, care doresc performante. Insa cel mai ingrijorator este pentru parintii care au copii la scoala si care sunt tentati sa consume substante psihotrope. Psihologul Laura Maria Cojocaru, presedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), explica de ce consuma elevii substante psihotrope.
Vezi si Debutul varstei de consum a drogurilor e de 13 ani
Consumul apare din ce in ce mai des in randul elevilor – in special cei care doresc excelenta sau al celor presati de dorinta de performanta a parintilor. De asemenea, acest comportament este intalnit si in randul studentilor – in special in randul celor care urmeaza facultati ce presupun un numar mare de ani si un volum foarte mare de informatie extrem de specifica si amanuntita, si care duc catre profesii cu un grad mare de responsabilitate.
,,Exista o serie de cel putin cinci motivatii care ii determina pe tineri sa consume substante psihotrope. Pe de o parte, consumatorii sunt de parere ca substantele ii ajuta sa se relaxeze si sa scape rapid de stresul tezelor, examenelor sau al sesiunii. De asemenea, considera ca ii ajuta sa se concentreze, sa aiba mai multa energie, sa invete mai mult si mai repede. Alte motivatii care stau la baza consumului sunt prezumtivul ajutor privind uitarea anumitor frustrari, suferinte, care ii trag in jos in procesul de invatare, obiceiul grupului din care face parte, deci un vehicul al socializarii sau, nu in ultimul rand, nevoia de imitare a comportamentului celorlalti din grup”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
Riscurile la care se supun cei ce consuma frecvent
Fiziologice
,,Atunci cand organismul cauta instinctiv in afara sa “ajutorul” de stare de bine cu care s-a obisnuit, acesta consuma o cantitate mai mare de energie decat in mod obisnuit. De cele mai multe ori, persoana intra in rezerva naturala de energie a organismulul, fapt ce duce la scaderea sistemului imunitar”, a precizat psihologul Laura Maria Cojocaru.
Psiho-emotionale
,,Deoarece primeste “ajutor” din afara sa, organismul se invata „lenes” si nu-si mai produce singur cantitatea necesara de hormoni „ai fericirii”: serotonina, endorfinele, dopamina etc. Astfel, atunci cand apare nevoia de relaxare, de traire a starii de bine, organismul singur va produce insuficienti hormoni ai starii de bine si atunci apare din nou nevoia de a “cere ajutor” din afara sa, adica de a apela din nou la consumul de substante. Astfel, pas cu pas, se instaleaza dependenta. Cu cat organismul primeste mai mult din afara, cu atat devine mai „lenes”, deci mai lipsit de energie, fapt care poate duce in timp nu doar la dependenta ci si la depresie, anxietate, atacuri de panica, aparitia anumitor fobii legate de sanatate, uneori se pot declansa chiar episoade psihotice. Lipsa de energie si oboseala duc la lipsa de motivatie, dispozitie scazuta pentru lucrurile care inainte produceau placere, tristete, izolare, sentimente de neputinta, o viziune tragica asupra vietii, chiar ideatie suicidara – simptome ale depresiei. De asemenea, lipsa de energie poate duce la ingrijorari, temeri, legate de propria sanatate – simptome ale anxietatii, atacului de panica, fobiilor”, a spus specialista.
Sociale
,,Neputinta de a-si duce pana la capat sarcinile, temeri legate de atragerea judecatii celorlalti, posibilitatea de a pierde aprecierea lor sau chiar persoanele in sine etc., pot duce la anxietate de performanta, izolare, chiar abandonarea studiilor. In cazul utilizarii consumului ca forma de uitare, acesta nu face decat ca, pe termen lung, sa mareasca si mai mult „gunoiul de sub pres”, conchide psihologul Laura Maria Cojocaru, presedintele Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
